Ai un cont pe hi5 si nu stii cum sa scpai de el. Te ajutam noi. In doar 4 pasi scapi de contul de pe hi5. Dupa cum vedeti avem si imagini deci totul este floare la ureche, nu aveti nevoie decat de cateva minute libere. Si totul este GRATIS. =))
Pentru acest tutorial am creat un cont pe hi5. Contul l-am creat folosind o adresa de email la fel creata doar pentru acest tutorial asa ca nu incercati sa dati mailuri la ea, nu e adresa mea de email.
Ajunge cu vorbele sa incepem treaba ca as merge si eu sa ma culc. Succes.
Pasul numarul 1.
Click pe Account.
Pasul numarul 2.
Click pe Cancel my account. Dupa cum vedeti cei de pe hi5, l-au ascuns destul de bine, dar nu suficient de bine :))
Pasul numarul 3.
Introduceti adresa de email si parola si dati Cancel my account.
Pasul numarul 4.
Acum contul a fost sters. Urmeaza ,daca doriti, sa le transmiteti “urari de bine” celor de la hi5. Daca nu inchideti browserul.
FELICITARI!!! Tocmai ati scapat de un lucru extrem de inutil, care pe langa multe altele , va umplea si mailul.
Pai sa o luam cu inceputul, Infoeducatie mi s-a dovedit un concurs realizat la un nivel profesionist, un concurs care aduna la un loc elevi talentati.
Pentru mine Infoeducatie 2008 a insemnat in primul rand experienta, o experienta care ma ajutat foarte mult, m-a facut sa privesc altfel lucrurile. Am realizat ca mai am mult de munca pentru a ajunge acolo unde imi doresc, dar ceea ce este mai important mi s-a dovedit ca acest lucru este posibil prin munca si pasiune.
Am avut la Galaciuc o ocazie unica, zic eu, aceea de a impartasi opinii cu cateva persoane care si-au dovedit calitatile in domeniu, am avut ocazia sa invat de la oameni dornici sa isi impartaseasca cunostintele cu altii. Mi-am format o opinie despre ce inseamna facultatatea in ziua de azi, asupra felului in care trebuie sa iti alegi facultatea (mersi Tudy, Bogdan, Irina, Teo). Am mai aflat cat de important e sa te impli in diferite proiecte inca din timpul facultatii, si de la Cristi am aflat ca este bine sa experimentezi cat mai mult, mai ales in timpul liceului, si de la Valentin am aflat cum trebuie sa iti structurezi codul astfel incat sa fie inteles de ceilalti colegi.
Tot la Galaciuc am aflat cum e sa stai treaza o noapte intreaga si pe urma sa iti tii prezentarea, am aflat cat de bune sunt energizantele :)) si am aflat cum e sa faci parte din echipa Adobe si cum poti ajunge la Adobe (thanks Irina).
A, sa nu uit, am mai primit doua tricouri unul cu Cisco si unul cu Xwiki si de la Mitza un CD cu Ubuntu.
Cam atat pentru moment despre Infoeducatie si Galaciuc, dar promit sa revin cat mai curand, pana atunci va las un link la o galerie de imagini realizate cu aparatul Irinei.
Imi cer scuze ca nu am reusit sa mai postez, dar am fost plecat toata saptamana la Galaciuc la Infoeducatie. Sper sa revin cat de curand cu impresii, dar acum vreau doar sa fac cateva multumiri si sa merg sa ma culc. Ii multumesc celui care a avut grija de satul meu de pe Triburile.ro, le multumesc celor care m-au suportat 1 saptamana, mai bine zis le multumesc tuturor celor carora trebuie sa le multumesc. Acum ma duc la somn, ne auzim sau vedem cat de curand, sper.
Azi mi-am terminat si eu softul cu care voi participa la Infoeducatie. Toate bune si frumoase pana la partea de debuging, cand teoretic softul trebuia sa mearga fara probleme. Primul lucru care l-am verificat a fost motorul de cautare.
Acesta mergea fara probleme pana la ultimul test, testul in care daca nu gasea nici un rezultat la cautarea utilizatorului returna un mesaj de eroare. Aici in loc de mesajul de eroare imi returna un rezultat de la o anumita cautare.
Problema s-a dovedit a fi, din nou, o eroare de script, mai bine zis o greseala de tastare. Intr-un if in loc sa testez egalitatea a doua variabile eu am asignat valoarea primei variabile celei de a doua si evident cele doua erau tot timpul egale, ceea ce ducea la imposibilitatea mesajului de eroare. Sa fiu mai explicit am uitat un “=”, dar aceasta greseala m-a costat 1 ora de nervi, de teste si tone de nervi.
Important e ca am reusit sa imi termin softul, cu toate ca aceste “terminat” e relativ, deoarece urmeaza corectarea de doamna profesoara si evident modificarea greselilor sesizate.
Inchei aici deoarece trebuie sa imi finalizez site`ul, care a avut de suferit din cauza micilor erori de cod care mi-ua furat timp pretios.
Ce ciudat. Au trecut aproape 2 luni de vacanta, dar pentru mine au fost ca 2 luni obisnuite. Chiar daca nu e scoala (a se citi scoala pe care o stim toti), pentru mine aceste 2 luni au trecut ca alte 2 luni din timpul scolii, cu o mica deosebire, nu ma mai simt stresat de unele materii (inca nu dau nume ca m`ai am un an pana termin ) si simt ca am mai mult timp sa ma ocup de lucrurile care imi plac cu adevarat (= informatica, flash, webdesign, si tot ce tine de cod ).
A si inca ceva, chiar daca am scapat de o scoala am dat peste o alta, o scoala care pentru mine este la fel de placuta ca si cea normala, am dat peste scoala de soferi, care peste 1 luna va fi gata si sper voi avea si eu permisul (= nu voi mai fi nevoit sa fac stopul :)) ).
Inca un lucru frumos care mi s-a intamplat in aceasta vacanta a fost faptul ca v`oi participa la Infoeducatie, un concurs de unde sper sa invat cat mai multe (multumiri, pe aceasta cale, doamnelor profesoare pentru sprijin, domnului inspector si lui Emil Onea).
Si intradevar e vacanta. De unde imi dau seama de acest lucru? Din faptul ca imi e dor de unele persoane pe care le vad doar in timpul scolii, mai bine zis de o singura persoana, pe care nu am mai vazut`o de la ultimul majorat al unei colege, dar pe care sper sa o revad cat mai curand. Ea intradevar poate zice ca are parte de vacanta.
Pana la urma e vacanta, dar una din cele mai placute vacante ale mele, una plina de activitate si nu una in care sa stai toata ziua, sa te plictisesti.
Acum as mai scrie dar am de scanat ceva si trebuie sa termin pe maine asa ca asteptati pana la urmatoarea portita de timp liber, care poate fi peste cateva ore sau cateva zile .
Am avut azi dovada ca blogul meu este enteresant, dar am primit si confirmarea ca ceea ce am scirs i-a suparat pe extraterestrii. Drept urmare acestia au planuit un atack asupra mea.
Ieri am descarcat programul celor de la Microsoft de pe siteul oficial si am inceput sa ma apuc de lucru. Desi ma descurcam destul de bine in varianta pentru DOS a c-ului pentru mine Visual Studio 2008 era o noutate. Usor usor am reusit sa invat si sa incep sa deslusesc tainele programului. Cu ajutorul suportului de curs Introduce in .NET Frameworks am reusit sa invat destul de multe in 2 zile.
Acum cand scriu acest post sunt destul de fericit deaoarece am reusit intr-o anumita masura (mica) sa inteleg programul Visual C#, dar cel mai mult sunt fericit deoarece am reusit sa fac un mic browser web, chiar daca e unul rudimentar care nu se poate compara cu cele pe care le cunoastem azi, dar avand in vedere ca a fost facut in doar 1 ora eu zic ca este un pas inainte.
Cei care doresc suportul de curs de pe care am invatat si eu il pot descarca de aici. Tin pe aceasta cale sa le multumesc celor care au realizat acest suport de curs, care se dovedeste extrem de util, pentru mine unul a fost extrem de util.
Ceea ce urmeaza este pura fictiune, si va rog sa o tratati ca atare.
O zi obisnuita din viata lui Bibel. Isi bea cafeau, merge la serviciu, se intoarce acasa, dar pentru ca era singur se duce la o fosta prietena cu care a ramas in relatii bune, cei doi fiind colegi de facultate.
Pana aici pare o zi obisnuita dar ceea ce este diferit la aceasta prietena a lui Bibel este faptul ca Bibel se indragostise, inca din facultate de ea, dar nu indraznise nici pana azi sa ii zica.
Ajuns acasa la prietena sa aceasta il serveste cu o cafea si cei doi stau, asa cum fac de fiecare data cand se intalnesc, si isi impartasesc ce au mai facut zilele trecute, de cand nu s-au mai intalnit.
Dat fiind faptul ca pentru ea Bibel era cel mai bun prieten al ei ea ii impartaseste lui Bibel orice lucru care o supara. Astfel ajunge Bibel sa afle de ce era ea suparata in acea zi, era suparata pentru faptul ca s-a certat cu iubitul ei. Ea incepe sa-i povesteasca lui Bibel despre relatia ei cu prietenul ei, felul in care aceasta a inceput si alte detalii, astfel Bibel ajunge sa ii fie un mic confident, o persoana cu care ea poate vorbi deschis si care o ajuta de cele mai multe ori sa isi revina, mai ales dupa anumite certuri.
Acest lucru il face pe Bibel sa sufere din doua motive: primul ar fi faptul ca o iubeste, iar aceasta iubeste o persoana, care dupa parerea lui Bibel nu o merita, iar al doilea este pentru ca o vede suferind atunci cand e certata cu iubitul ei si intelege ca ea tine mult la acel el.
Bibel incearca dupa cateva luni de suferinta sa o uite pe aceasta persoana, mai mult el isi schimba locul de munca, se muta in alt oras, fara a spune nimic nimanui. Nu reuseste acest lucru si dupa 1 luna de stat in alt oras se intoarce, motivandu-si plecarea, ca un concediu de odihna prelungit.
Azi am reusit sa inteleg cum e sa fii bun pentru cineva doar pentru o perioada de timp, un timp in care ea/el are nevoie de tine. Am inteles cum e sa fii util cuiva pana la un anumit punct dupa care acea persoana uita complet de tine. Desi poate am realizat acest lucru de mult timp, am tinut totusi sa cred ca nu e asa, din anumite puncte de vedere pentru mine impresia pe care o persoana mi-o lasa este importanta, chiar daca uneori majoritatea celor din jur imi spun ca nu ar trebui sa fiu vazut cu asemenea persoane, azi am reusit sa il inteleg mai bine.
De ce uneori prietenii ajung sa aiba dreptate si intradevar, timpul parca dorind sa iti faca impotriva, iti dai seama ca aveau dreptate? De ce o persoana in care aveai incredere ca nu urmareste doar anumite “facilitati”, nu imi vine alt cuvant acum si de acea le voi numi asa, si care sperai ca intradevar te considera prieten, la fel cum si tu o consideri pe ea/el, tine sa iti demonstreze ca nu era asa? De ce respectiva persoana tine dupa un anumit timp sa iti demonstreze contrariul, faptul ca intradevar pentru ea/el ai fost doar o modalitate de a ajunge mai usor undeva, de a face unele lucruri mult mai rapid si de ce nu in ultima instanta ai fost fraierul care i-a cazut in plasa?
Am crezut intotdeauna ca persoanele pe care le ajut imi sunt prietene, macar un “Multumesc” si un “Salut” cand ne intalnim cred ca merit. Poate” de vina” sunt si adevaratii prieteni care m-au facut sa cred ca persoanele pe care le ajut imi sunt si prieteni, si care atunci cand eu voi avea nevoie de ajutor ma vor ajuta. Sau poate de vina sunt doar eu, pentru faptul ca prima impresie conteaza prea mult pentru mine si pentru faptul ca nu tin cont de parerile celorlalte persoane atunci cand cunosc o persoana noua.
Nu-mi mai pasa de toate acestea, de azi probabil voi fi un nou eu, un eu care va continua sa creada in continuare in anumite principii, dar un eu care isi va ajuta doar adevaratii prieteni.
Azi am reusit sa finalizez primul meu joc in flash. Desi nu este un joc care sa sparga bariere este un joc de care sunt foarte mandru.
Jocul este un joc educational, daca il pot numi asa, el fiind practic un test de evaluare sub forma unui joculet, si este facut pentru softul educational cu care ma voi prezenta la concursul Infoeducatie, un concurs la care sper sa fac o figura frumoasa.
P.S. La finalul concursului voi pune si online o varianta a jocului, pana atunci sorry
Daca vreti sa vedeti ceva tare trebuie sa vedeti asta. Doi prieteni dusi care se dau cu scooterul.
P.S. bazaitul care se aude e din cauza vitezei, e filmat pe telefon.
Vizionare placuta!
Doresc succes tuturor celor care sustin examenul de bacalaureat, sa luati note mari si sa faceti precum primii doi din bancul urmator si nu ca ultimul :P.
La BAC se prezintă elevi cu diferite pregătiri. Intră primul foarte pregătit şi iese radios:
- Cum a fost? îl intreabă ceilalţi.
- E… ca între profesori…
- Adică…? - Ei întrebau, eu răspundeam, ne completam…
Intră al doilea şi la ieşire aceeaşi întrebare:
- Cum a fost?
- Ca de la profesori la elev… ei întrebau, eu răspundeam, mă mai ajutau ei…
Intră al treilea… şi la ieşire:
- Cum a fost?
- E… cum să fie… ca între popi…
- Cum aşa?
- Păi ei întrebau, eu îmi făceam cruce, eu răspundeam, îşi făceau ei cruce.
Am facut si eu testul de mai jos dar nu ma consider nici pe departe in proportie de 45 % emo. Asa ca va las sa va convingeti singuri cat adevar e in acest test.
As putea foarte simplu sa dau multe alte nume acestui post dar acesta mi se pare cel mai potrvit. Ca sa fiu mai explicit ma refer aici la profesionalismul de care au dat dovada antrenorul Rusie Guus Hiddink’s si jucatorul olandez Khalid Boulahrouz, Chiar daca la prima vedere cele doua situatii nu seamana deloc dupa parerea mea ambii au fost doi profesionisti in adevaratul sens al cuvantului.
Daca Guus Hiddink’s a avut puterea sa antreneze si sa invinga reprezentativa propriei tari povestea lui Boulahrouz este una cu totul deosebita, ceva asemanator cu ceea ce Mutu a patit.
Născută prematur la doar 5 luni, fetiţa sa, Anissa, nu a rezistat decît o zi, decedînd joi dimineaţa în spitalul din Lausanne. Cînd a a aflat, fundaşul de 26 de ani a părăsit rapid antrenamentul. S-a dus la spital. A stat tot timpul lîngă Sadia, a asistat la naştere. Anissa nu a putut fi menţinută însă în viaţă, moartea ei provocînd un şoc. “Sîntem consternaţi”, au anunţat oficialii federaţiei batave. “Vom face totul pentru a-l susţine cît mai bine pe Khalid”, a zis şi Van Basten. Unii jucători şi-au vizitat colegul la spital: “A reacţionat ca un adult. Se ţine tare”, a explicat Van der Sar.
Boulahrouz a primit liber să părăsească hotelul pentru a fi alături de soţie şi a organiza funeraliile. El a venit totuşi la antrenamentul de ieri, vizibil afectat. “Rămîne în grup”, a precizat Van Basten.
Ambii merita felicitari iar Boulahrouz trebuie sa fie sprijinit pentru a trece cu bine peste acest soc, mai ales acum ca nationala Olandei a fost eliminata.
) si simt ca am mai mult timp sa ma ocup de lucrurile care imi plac cu adevarat (= informatica, flash, webdesign, si tot ce tine de cod ).
.
